Ienuparul - inamicul gripei in sezonul rece

 Ienupărul (Juniperus communis) este deosebit de decorativ atât prin frunze, cât și prin fructe (se pot folosi ca și condiment). Specie rezistentă la secetă și ger. Nu este pretențios la sol, se poate cultiva și în soluri nu foarte fertile. Îi place expunerea la lumină, dar tolerează și semiumbra. Se plantează în perioada de repaus vegetativ, când temperatura este de peste 5 grade Celsius.

 Ca plantă medicinală, ienupărul tratează și vindecă bolile respiratorii, asigurând o foarte bună funcționare a întregului organism. În sezonul rece este un ingredient prețios și extrem de util, tocmai de aceea nu trebuie să lipseasca din casa dumneavoastră.

  Fructele (galbulele) sunt culese începând cu luna octombrie, până în iarnă, prin scuturarea ușoară a ramurilor. Sub ramuri se așează o prelată. Se îndepărtează impuritățile. Uscarea se face natural, în strat subțire (cca 10 cm). Se lopătează la 2-3 zile. Se poate usca și artificial, la 35 grade Celsius.

Întrebuințări:

1. Pentru combaterea tusei, tratarea gripei, guturaiului: inhalație cu câteva picături ulei de ienupăr într-un vas cu apă fierbinte. Se inhalează profund.

2. Pentru tratarea guturaiului: inhalație din 2 lingurițe galbule la o cană. Se inspiră aburul emanat.

3. Pentru tratarea reumatismului, gutei, pentru stimularea circulației periferice:

   a) baie în apă cu temperatura de 37 grade Celsius, la care se adaugă aproximativ 10 l soluție de ienupăr. Soluția se obține prin fierberea a 3 kg ramuri și 200 g galbule de ienupăr în 10 l de apă.

   b) baie în apă cu temperatura de 37 grade Celsius. Se adaugă 2-3 kg ramuri și o mână de galbule la 10 l apă.

4. Pentru tratarea reumatismului, ca adjuvant: decoct din 100 g galbule la 1 l de apă. Decoctul se adaugă în apa de baie.

5. Pentru tratarea nevralgiilor se fac fricțiuni cu ulei de ienupăr (soluție 1% în alcool) extras din boabe.

6. Pentru tratarea reumatismului: tinctură din 10 g galbule uscate la 100 ml alcool concentrat. Fricțiuni pe locurile dureroase.

Sursa: Constantin Pârvu, Universul plantelor, ed. Enciclopedică, Bucuresti, 1997, pg 295